segno

Vezi și : ségno

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină sĭgnum.

Pronunție

• AFI: /'seɲɲo/

Substantiv

segno m., segni pl.

1. semn, simbol
2. urmă, marcă
3. indicator
4. țintă (pentru ochit)

Sinonime

• 1-3: traccia, orma, impronta, solco, contrassegno, marchio, marca

Cuvinte apropiate

• segnare
• segnico

Locuțiuni

• dal segno

Expresii

• colpire nel segno
• passare il segno

Etimologie

Din segnare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru segnare.

   • română: (eu) însemn, însemnez, marchez

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario