traccia
Aspect
(italiano)
Etimologie
Din verbul tracciare.
Pronunție
- AFI: /'trattʃa/
Substantiv
traccia f., tracce pl.
- trasă, urmă, semn
- vestigiu, rămășiță, rest
- indiciu, semn
- schiță, contur, desen, plan
- (despre edificii) canelură, conductă
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din tracciare.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru tracciare.
- română: (el/ea) trasează
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tracciare.
- română: trasează