sens unic

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din sens + unic.

Pronunție

  • AFI: /sens 'u.nik/


Cuvânt compus

sens unic

  1. sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile.


Traduceri

Referințe