servitoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din servitor.

Pronunție

  • AFI: /ser.vi'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
servitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ servitoare servitoare
Articulat servitoarea servitoarele
Genitiv-Dativ servitoarei servitoarelor
Vocativ servitoareo servitoarelor
  1. persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p.gener.) orice persoană care muncește la stăpân; slugă.


Traduceri

Referințe