sihastru
Variante
Etimologie
Din neogreacă ισιχαστισ (isihastís).
Pronunție
- AFI: /si'has.tru/
Substantiv
| Declinarea substantivului sihastru | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sihastru | sihaștri |
| Articulat | sihastrul | sihaștrii |
| Genitiv-Dativ | sihastrului | sihaștrilor |
| Vocativ | sihastrule | sihaștrilor |
- om care trăiește retras de lume în post și rugăciuni; pustnic, anahoret, eremit, schimnic.
- (fig.) persoană care trăiește izolată, retrasă de societate.
- animal sălbatic bătrân care trăiește singur.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online