slănină

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Slănină

română

Etimologie

Din slavă slanina, din slanŭ („sărat”). Confer neogreacă σλανίνα (slanína).

Pronunție

  • AFI: /slə'ni.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
slănină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ slănină slănini/slănine
Articulat slănina slăninile/slăninele
Genitiv-Dativ slăninii/slăninei slăninilor/slăninelor
Vocativ ' '
  1. strat de grăsime între pielea și carnea porcului; parte, bucată din această grăsime, conservată și preparată ca aliment (cu adaos de sare ori de boia sau afumată) sau care se topește, devenind untură.
    Mănâncă slănină cu pâine.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Cu un ochi la slănină și cu altul la făină = sașiu; ciacâr


Traduceri

Referințe