sorbitură

română

Etimologie

Din a sorbi + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /sor.bi'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului sorbitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sorbitură	sorbituri
Articulat	sorbitura	sorbiturile
Genitiv-Dativ	sorbiturii	sorbiturilor
Vocativ	sorbitură	sorbiturilor

1. sorbire.
2. cantitate de lichid care se poate sorbi dintr-o dată; înghițitură, dușcă.
3. (reg.) mâncare lichidă; zeamă, supă, ciorbă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online