specula

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : spécula, speculă

română

Etimologie

Din franceză spéculer < latină speculari. Confer italiană speculare.

Pronunție

  • AFI: /spe.kuˈla/


Verb


Conjugarea verbului
specula
Infinitiv a specula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
speculez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să speculeze
Participiu speculat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a trage foloasele dintr-o anumită situație, a avea un profit din ceva; a înșela pe cineva (profitând de anumite împrejurări).
    A specula o marfă.
    A specula încrederea cuiva.
  2. a face speculă, a vinde cu suprapreț.
    A specula la bursă.
  3. (v.tranz.) a face tranzacții de valori.
  4. (v.intranz. și tranz.) a face speculații.

Sinonime

Cuvinte derivate

Paronime


Traduceri


Traduceri


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la trecut pentru specula.

Etimologie

Din speculă.

Pronunție

  • AFI: /ˈspe.ku.la/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru speculă.

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din speculare.

Pronunție

  • AFI: /ˈspekula/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la indicativ prezent pentru speculare.
    română: (el/ea) speculează
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru speculare.
    română: speculează!