speriat

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a speria.

Pronunție

  • AFI: /spe.ri'at/


Substantiv


Declinarea substantivului
speriat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ speriat speriate
Articulat speriatul speriatele
Genitiv-Dativ speriatului speriatelor
Vocativ speriatule speriatelor
  1. faptul de a (se) speria; sperietură.
  2. (în superstiții) sperietură.

Locuțiuni

  • (loc.adv.) A băga (pe cineva) în sperieți (sau în toți sperieții) = a speria a înspăimânta (pe cineva).


Traduceri

Etimologie

Din a speria.

Pronunție

  • AFI: /spe.ri'at/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
speriat
Singular Plural
Masculin speriat speriați
Feminin speriată speriate
Neutru speriat speriate
  1. cuprins de frică; înspăimântat, înfricoșat.
  2. care exprimă spaimă.


Traduceri

Anagrame

Referințe