stobor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară стобор (stobor), sârbocroată stobor.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
stobor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stobor stobori
Articulat stoborul stoborii
Genitiv-Dativ stoborului stoborilor
Vocativ stoborule stoborilor
  1. (reg.) fiecare dintre parii sau dintre scândurile înguste (cu vârful ascuțit) din care se fac gardurile: ulucă.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
stobor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stobor stoboruri
Articulat stoborul stoborurile
Genitiv-Dativ stoborului stoborurilor
Vocativ stoborule stoborurilor
  1. împrejmuire de uluci; gard, zăplaz.


Traduceri

Anagrame

Referințe