stromă

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : stroma, Stroma
Stromă
Stromă (de ciupercă)
Stromă (la ovar)

română

Etimologie

Din franceză stroma, care provine din latină stroma < greacă antică στρώμα (strṓma, „pat”), din στόρνυμι (stórnumi, „a se destinde”).

Pronunție

  • AFI: /'stro.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stromă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stromă strome
Articulat stroma stromele
Genitiv-Dativ stromei stromelor
Vocativ stromă stromelor
  1. (bot.) grup de lamele între care se găsește clorofila unor plante.
  2. (bot.) organ de rezistență al unor ciuperci, în care se află elementele de înmulțire.
  3. (anat.) rețea de suport a unui organ din țesut conjunctiv, vase și nervi.

Paronime

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe