subcontrarietate
Etimologie
Din sub- + contrarietate.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului subcontrarietate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | subcontrarietate | subcontrarietăți |
| Articulat | subcontrarietatea | subcontrarietățile |
| Genitiv-Dativ | subcontrarietății | subcontrarietăților |
| Vocativ | subcontrarietate | subcontrarietăților |
- (log.) raport între judecata particular-afirmativă și cea particular-negativă, caracterizat prin faptul că nu pot fi ambele false, dar pot fi ambele adevărate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online