suitoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din suitor.

Pronunție

  • AFI: /su.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
suitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suitoare suitoare
Articulat suitoarea suitoarele
Genitiv-Dativ suitoarei suitoarelor
Vocativ suitoareo suitoarelor
  1. trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport.


Traduceri

Referințe