supusă

română

Declinarea substantivului supusă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supusă	supuse
Articulat	supusa	supusele
Genitiv-Dativ	supusei	supuselor
Vocativ	supuso	supuselor

(urmat de determinări care indică statul în discuție) persoana care aparține, prin cetățenie, unui anumit stat; persoană aflată sub o protecție specială de ordin juridic a unui stat, fără a fi cetățean cu drepturi depline.