taurus
 Vezi și : Taurus |
Nume taxonomic
taurus
- folosit atributiv ca epitet de specie
Cuvinte compuse
(Latina)
Etimologie
Din proto-indo-europeană *táwros. Înrudit cu greacă antică ταῦρος (taûros), prusacă veche tauris și proto-germanică *steuraz. Poate inevitabil de origine semitică; confer proto-semitică *θawr-, care a dat arabă ثور (ṯawr).
Pronunție
- AFI: /'tau.rus/
Substantiv
| Declinarea substantivului taurus | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | taurus | taurī |
| Genitiv | taurī | taurōrum |
| Dativ | taurō | taurīs |
| Acuzativ | taurum | taurōs |
| Ablativ | taurō | taurīs |
| Vocativ | taure | taurī |
- (zool.) taur
- (mil.) instrument de tortură, în forma de taur
- (ornit.) gen de pasăre; poate buhai-de-baltă, bou-de-baltă
- (entom.) gen de gândac
- (anat.) perineu