temeni

română

Etimologie

Din temenea.

Pronunție

• AFI: /te.me'ni/

Verb

Conjugarea verbului (se) temeni
Infinitiv	a (se) temeni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) temenesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) temenească
Participiu	temenit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (rar) a se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• menție
• nemeți

Referințe

• DEX '98 via DEX online