temnic

română

Etimologie

Din ucraineană тeмнyк (temnyk).

Pronunție

• AFI: /'tem.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului temnic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	temnic	temnicuri
Articulat	temnicul	temnicurile
Genitiv-Dativ	temnicului	temnicurilor
Vocativ	temnicule	temnicurilor

1. (reg.) adăpost în pământ, în care se țin stupii iarna.
2. adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război).
3. (înv.) închisoare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ciment

Referințe

• DEX '98 via DEX online