transpoziție

română

Etimologie

Din franceză transposition.

Pronunție

• AFI: /trans.po'zi.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului transpoziție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	transpoziție	transpoziții
Articulat	transpoziția	transpozițiile
Genitiv-Dativ	transpoziției	transpozițiilor
Vocativ	transpoziție	transpozițiilor

1. (rar) transpunere.
2. (spec.) (mat.) permutare a două litere într-o formulă.
3. (spec.) schimbare a poziției unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă a unei substanțe (care determină formarea unui nou compus).
4. (spec.) transcriere sau executare a unei compoziții muzicale în altă tonalitate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online