trona

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză trôner.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
trona
Infinitiv a trona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tronez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să troneze
Participiu tronat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a se afla pe tron; a domni, a guverna.
  2. (v.intranz.) (fig.) a domina, a adopta o poziție de superioritate; a-și da aere, importanță.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe