urecheat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ureche

Pronunție

  • AFI: /u.re'ke̯at/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
urecheat
Singular Plural
Masculin urecheat urecheați
Feminin urecheată urecheate
Neutru urecheat urecheate
  1. care are urechi mari

Cuvinte apropiate


Substantiv


Declinarea substantivului
urecheat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urecheat urecheați
Articulat urecheatul urecheații
Genitiv-Dativ urecheatului urecheaților
Vocativ urecheatule urecheaților
  1. denumire glumeață dată iepurelui și măgarului


Verb

  • forma de imperfect pentru a urechea


Traduceri