Sari la conținut

uscățea

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din uscățel.

Pronunție

  • AFI: /us.kəˈʦe̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
uscățea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uscățea uscățele
Articulat uscățeaua uscățelele
Genitiv-Dativ uscățelei uscățelelor
Vocativ uscățico uscățelelor
  1. (mai ales la pl.) prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură.


Traduceri

Anagrame

Referințe