vindicativ

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză vindicatif < latină vindicare ("a răzbuna").

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vindicativ
Singular Plural
Masculin vindicativ vindicativi
Feminin vindicativă vindicative
Neutru vindicativ vindicative
  1. care caută să se răzbune; care nutrește dorința de răzbunare.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe