vrăjitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Vrăjitorul Prospero

română

Etimologie

Din verbul a vrăji + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /vrə.ʒi'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
vrăjitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vrăjitor vrăjitori
Articulat vrăjitorul vrăjitorii
Genitiv-Dativ vrăjitorului vrăjitorilor
Vocativ ' '
  1. (adesea fig.) persoană care face vrăji, care se ocupă cu vrăjitoria.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe