anatomie
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. anatomie < lat. anatomia. Provine din gr. anatome ("disecţie").
Pronunţie
- AFI: /a.na.to'mi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului anatomie |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | anatomie | invariabil |
| Articulat | anatomia | invariabil |
| Dativ-Genitiv | anatomiei | invariabil |
| Vocativ | ' | ' |
- ştiinţă care studiază structura fiinţelor (animale sau vegetale) şi a raporturilor dintre diferite organe constitutive.
- Anatomie comparată.
- structură a unui organ sau a unei fiinţe.
- conformaţie a unui corp.
- (argou) (glum.) corp.
Sinonime
- 4: corp
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- Anatomie descriptivă = anatomie care se ocupă cu descrierea formelor diferitelor organe.
- Anatomie patologică = parte a anatomiei care studiază transformările anatomice intervenite în structura ţesuturilor şi a organelor corpului.
Cuvinte apropiate
Traduceri
ştiinţă care se ocupă cu studiul structurii organismului uman, animal sau vegetal
|
|
