structură

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : structura
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
structură

română

Etimologie

Din franceză structure < latină structura.

Pronunție

  • AFI: /strukˈtu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
structură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ structură structuri
Articulat structura structurile
Genitiv-Dativ structurii structurilor
Vocativ structură structurilor
  1. mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem; mod de asociere a componenților unui corp sau a unui întreg organizat, caracterizat prin forma și dimensiunile fiecărui element component, cum și prin aranjarea lor unul față de celălalt.
  2. (spec.) dispoziție a atomilor în molecula unei substanțe.
  3. (spec.) mod de grupare a moleculelor într-un corp sau într-o substanță minerală.
  4. mod de așezare și asamblare a părților corpului omenesc, ale corpului animalelor, ale plantelor sau ale țesuturilor lor.
  5. (psih.) factură, alcătuire, conformație.
  6. mod de construire a unui edificiu, a unui pod etc.
  7. mod de alcătuire a unei opere literare, muzicale etc.
  8. mod specific de organizare a elementelor constitutive ale unei limbi.
  9. mod de organizare, de întocmire a societății din punct de vedere economic, social-politic și cultural; orânduire.
  10. mod de organizare a unei ramuri de producție, a unui domeniu de activitate, a unei instituții, organizații etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din structura.

Pronunție

  • AFI: /struk.tuˈrə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru structura.

Referințe