ciupercă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Ciuperci

română

Etimologie

Din bulgară čepurka.

Pronunție

  • AFI: /ʧju'per.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciupercă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciupercă ciuperci
Articulat ciuperca ciupercile
Dativ-Genitiv ciupercii ciupercilor
Vocativ ' '
  1. (la pl.) încrengătură de plante inferioare, lipsite de clorofilă, care trăiesc ca parazite sau ca saprofite și se răspândesc prin spori; (și la sg.) plantă din această încrengătură, de obicei în formă de pălărie cărnoasă cu picior.
  2. obiect de lemn în formă de ciupercă, pe care se întinde ciorapul când se cârpește.
  3. (ir.) pălărie veche, adesea mototolită și turtită.

Sinonime

Cuvinte compuse

Expresii

  • Doar n-am mâncat ciuperci! = doar n-am înnebunit!
  • Pagubă-n ciuperci! = nu e nimic, puțin îmi pasă!
  • A răsări ca ciupercile (după ploaie) = a apărea în număr mare și în timp scurt


Traduceri

Referințe