picior

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare
Picioare feminine

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. petiolus.

Pronunţie

  • AFI: /pi'ʧjor/


Substantiv


Declinarea substantivului
picior
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ picior picioare
Articulat piciorul picioarele
Dativ-Genitiv piciorului picioarelor
Vocativ piciorule picioarelor
  1. fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu.
  2. proteza unui picior.
  3. nume dat unor părţi de obiecte, de construcţii sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul şi servesc ca suport, ca element de susţinere, de fixare etc.
  4. element al unei construcţii care serveşte la susţinerea şi la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcţii, a unui zid etc.
  5. (reg.) regulator (la plug).
  6. veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită şi astăzi în unele ţări.
  7. unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi şi scurte sau accentuate şi neaccentuate.
  8. parte inferioară a unui deal sau a unui munte.
  9. (agr.) grămadă de snopi aşezaţi în cruce.

Cuvinte compuse

Expresii

  • Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute, sprinten
  • În (sau pe) picioare sau d(e)-a-n picioarele = în poziţie verticală; sus
  • În vârful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; p. ext. fără a face zgomot, tiptil.
  • Cu piciorul (sau picioarele) = fără un mijloc de locomoţie, pe jos.
  • Din cap până în picioare = de sus şi până jos, în întregime; cu desăvârşire.
  • Pe picior greşit = (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acţiunea adversarului sau, p. gener., pentru a răspunde unei provocări.
  • Unde-ţi stau picioarele îţi va sta şi capul = vei plăti cu viaţa (dacă nu vei face un anumit lucru).
  • A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc.
  • A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare =
  • a se însănătoşi după o boală (lungă)
  • a se reface din punct de vedere material.
  • A vedea (pe cineva) pe (sau în) picioare = a vedea pe cineva sănătos.
  • Are numai (atâţia...) ani pe un picior = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturiseşte.
  • A pune piciorul (undeva) = a călca, a păşi, p. ext., a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva.
  • A pune pe picioare =
  • a iniţia, a organiza ceva, a face să meargă, să funcţioneze
  • a îngriji un bolnav şi a-l însănătoşi.
  • A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acţiuni.
  • A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul.
  • A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (uşor), fără a zăcea la pat.
  • (A fi) cu un picior în groapă (şi cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte.
  • A vedea pe cineva cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort.
  • A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun.
  • A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare =
  • a exista sau a continua să existe
  • (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat
  • a sta, a rămâne intact sau în poziţie verticală.
  • E tată-său (sau mamă-sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.).
  • A sări într-un picior = a se bucura mult.
  • Cât te-ai întoarce (sau învârti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă.
  • A o lua (sau a o apuca) la picior sau a-şi lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă.
  • A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau a nu-şi mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniştit, a alerga de colo-colo; a umbla mult.
  • A-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură.
  • A prinde (undeva) picior = a se aşeza, a se stabili undeva.
  • A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva.
  • A călca (pe cineva) pe picior =
  • a preveni pe cineva (călcându-l pe încălţăminte) să nu facă sau să nu spună ceva
  • a face sau a spune (cuiva) ceva supărător.
  • A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greşit (logic sau gramatical) ori fără talent; p. ext. a scrie urât, a mâzgăli.
  • Fără cap şi fără picioare = fără logică, lipsit de sens.
  • A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte) a dispărea.
  • (A sta sau a şedea etc.) picior peste picior = (a şedea într-o poziţie comodă) cu o parte a unui picior ridicată şi aşezată peste celălalt picior.
  • Cu coada între picioare = ruşinat, umilit.
  • A (se) lua peste picior = a (se) ironiza, a-şi bate joc.
  • A călca (pe cineva sau ceva) în picioare = a distruge, a nimici; a dispreţui, a desconsidera.
  • A pune (sau a aşterne, a închina etc. ceva) la picioarele cuiva = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de preţuire, de omagiu.
  • A-i pune cuiva capul sub picior = a omorî pe cineva.
  • A bate din picior = a încerca să-şi impună voinţa; a se răsti, a comanda.
  • A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic.
  • A da din mâini şi din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o acţiune la bun sfârşit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc.
  • A sta cu picioarele în apă rece = a se gândi profund şi îndelung la ceva.
  • A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război).
  • A fi pe picior de egalitate (sau pe acelaşi picior) cu cineva = a se bucura de aceleaşi drepturi, a avea aceeaşi situaţie cu altcineva.
  • A da cu piciorul = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil.
  • A trăi pe picior mare = a duce o viaţă de belşug, a cheltui mult.
  • Parcă l-a apucat (sau l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior = se spune despre cineva care trăieşte o bucurie mare şi neaşteptată.
  • A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare.
  • A lega (pe cineva) de mâini şi de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acţioneze.
  • A(-şi) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a (-şi) periclita situaţia.
  • A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ţine, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ţine etc. picioarele = se spune despre un om care şi-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit.
  • A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile şi) picioarele = a avea o senzaţie de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoţie, de durere etc.).
  • (Nici) picior de... = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) ţipenie.
  • Negustorie (sau comerţ, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerţ, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă.


Traduceri

Referinţe