equus

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. equus.

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv


Declinarea substantivului
equus
Singular Plural
Nominativ-Acuzativ equus '
Articulat ' '
Dativ-Genitiv ' '
Vocativ ' '
  1. gen de mamifere imparicopitate, având ca reprezentanţi actuali calul, măgarul, zebra etc., caracterizate prin talie mare, dinţi lungi, existenţa unui singur deget.

Sinonime

Referinţe





latină

(Latina)

Etimologie

Dintr-un cuvânt proto-indo-european (h₁)eḱwos.

Pronunţie

  • AFI: /'ekwus/


Substantiv

equus m., equi (genitiv)

  1. cal, equus

Sinonime

Cuvinte derivate