ocazie

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din franceză occasion, germană Okasion < latină occasio, occasionis.

Pronunție

  • AFI: /o'ka.zi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ocazie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ocazie ocazii
Articulat ocazia ocaziile
Dativ-Genitiv ocaziei ocaziilor
Vocativ ocazie ocaziilor
  1. situație, împrejurare care provoacă, permite sau ușurează săvârșirea unei acțiuni; prilej, moment favorabil.
  2. eveniment deosebit, festivitate.
  3. (concr.) mijloc de locomoție, de obicei găsit din întâmplare.

Locuțiuni

Expresii

  • Cu altă ocazie = cu alt prilej, altă dată


Traduceri

Referințe