ore

Vezi și : öre, orë, øre, ōre, Ore

română

Etimologie

Derivat din oră

Pronunție

• AFI: /'o.re/

Substantiv

1. forma de plural pentru oră

Traduceri

mai mult de o oră

engleză: hours (English)

italiană: ore (Italiano)

Etimologie

Din fr. öre < cuv. scandinav

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

1. monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, valorând a suta parte dintr-o coroană

Omonime

• öre

---

bască

(Euskara)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ore

1. aluat, cocă

---

engleză

(English)

Etimologie

Din anglo-saxonă ār

Pronunție

• AFI:

• {{{1}}}: ô, /ɔː/, /O:/
• {{{1}}}: ôr, /oʊr/, /ɔːr/, /O:r/

Substantiv

ore, pl. ores (și invariabil)

1. minereu

Omofone

• awe
• aw
• oar
• or
• o'er

---

franceză

(Français)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /ɔʁ/

Substantiv

ore f.

1. jaluzea ce proteja de foc

Omofone

• ord
• or

---

guarani

(Avañe'ẽ)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /o'ɾe/

Pronume

ore

1. noi, a(l) nostru, noastră

---

italiană

(Italiano)

Etimologie

Derivat din ora.

Pronunție

• AFI: /'ore/

Substantiv

1. forma de plural pentru ora.

---

japoneză

(日本語)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Pronume

ore, katakana オレ, hiragana おれ, kanji 俺

1. eu

---

latină

(Latina)

Etimologie

Derivat din os

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

1. forma de ablativ pentru ōs

---

neerlandeză medie

(dum)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /ˈoːrə/

Substantiv

Declinarea substantivului ōre
	Singular	Plural
Nominativ	ōre	ōren
Acuzativ	ōre	ōren
Dativ	ōre	ōren
Genitiv	ōren	ōren

ore

1. ureche