pinguin

Un pinguin

română

Etimologie

Din fr. pingouin.

Pronunție

• AFI: /pin.gu'in/

Substantiv

Declinarea substantivului pinguin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pinguin	pinguini
Articulat	pinguinul	pinguinii
Dativ-Genitiv	pinguinului	pinguinilor
Vocativ	pinguinule	pinguinilor

1. (Sphenisciformes) nume dat unor genuri diferite de păsări palmipede marine, cu ciocul lung, cu aripile scurte, negre, improprii pentru zbor, servind ca înotătoare, cu picioarele scurte, situate la extremitatea posterioară a trunchiului, cu pieptul alb, cu mersul legănat, care trăiesc în grupuri în regiunile polare sudice.

Cuvinte compuse

• pinguin nordic

Traduceri

pasăre

afrikaans: pikkewyn (Afrikaans) bască: pinguino (Euskara) bosniacă: pingvin (Bosanski) m. bulgară: пингвин (Български) m. catalană: pingüí (Català) cehă: tučňák (Česky) m. chineză: 企鵝 (中文) (qǐ'é) coreeană: 펭귄 (한국어) (p'eng-gwin) croată: pingvin (Hrvatski) m. daneză: pingvin (Dansk) engleză: penguin (English) esperanto: pingveno (Esperanto) finlandeză: pingviini (Suomi) franceză: manchot (Français) m. germană: Pinguin (Deutsch) m. greacă: πινγκουίνος (Ελληνικά) islandeză: mörgæs (Íslenska) f.

italiană: pinguino (Italiano) m. japoneză: ペンギン (日本語) (pen'gin) lituaniană: pingvinas (Lietuvių) m. macedoneană: пингвин (Македонски) m. maghiară: pingvin (Magyar) malteză: pengwin (Malti) m. norvegiană: pingvin (‪Norsk (bokmål)‬) m. neerlandeză: pinguïn (Nederlands) m. poloneză: pingwin (Polski) m. portugheză: pinguim (Português) m., pingüim (Português) m. rusă: пингвин (Русский) m. sârbă: пингвин (Српски / Srpski) (pingvin) m. slovenă: pingvin (Slovenščina) m. spaniolă: pingüino (Español) m. suedeză: pingvin (Svenska) turcă: penguen (Türkçe)

Referințe

• DEX online