sublim
română
Etimologie
Din franceză sublime.
Pronunție
- AFI: /su'blim/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului sublim | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | sublim | sublimi |
| Feminin | sublimă | sublime |
| Neutru | sublim | sublime |
- care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai înalt grad de desăvârșire, de frumusețe; măreț, superb, înălțător, minunat.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului sublim | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sublim | sublime |
| Articulat | sublimul | sublimele |
| Genitiv-Dativ | sublimului | sublimelor |
| Vocativ | sublimule | sublimelor |
- forma cea mai înaltă a perfecțiunii (în estetică, artă); desăvârșire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online