îmbrățișa

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din în- + brățiș (regională).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
îmbrățișa
Infinitiv a îmbrățișa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
îmbrățișez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să îmbrățișeze
Participiu îmbrățișat
Conjugare I
  1. (v.tranz. refl. recipr.) a (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune).
  2. (v.tranz.) (fig.) a înconjura din toate părțile; a învălui.
  3. (v.tranz.) (fig.) a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi.
  4. (v.tranz.) a include, a cuprinde în sfera preocupărilor.
  5. (v.tranz.) (fig.) a-și însuși o idee, o doctrină, o concepție.
  6. (v.tranz.) a se consacra unei profesiuni.
  7. (v.tranz.) a cuprinde, a conține.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe