împușcare
Etimologie
Din a împușca.
Pronunție
- AFI: /ɨm.puʃ'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului împușcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împușcare | împușcări |
| Articulat | împușcarea | împușcările |
| Genitiv-Dativ | împușcării | împușcărilor |
| Vocativ | împușcare | împușcărilor |
- acțiunea de a (se) împușca și rezultatul ei.
- operație de rupere în bucăți a unei roci prin explodarea încărcăturilor de mină.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online