îngăima
Aspect
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
Conjugarea verbului îngăima | |
Infinitiv | a îngăima |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
îngăimez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să îngăimeze |
Participiu | îngăimat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a rosti cu greutate, nedeslușit, încurcat; a bolborosi, a îndruga, a îngăla; (p.ext.) a fredona, a cânta.
- (v.refl.) (reg.) a sta la îndoială; a zăbovi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online