înscăuna

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + scaun.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) înscăuna
Infinitiv a (se) înscăuna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înscăunez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înscăuneze
Participiu înscăunat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a (se) așeza pe tron ca domn al țării; a (se) încorona, a (se) întrona.
  2. (v.tranz.) a numi, a alege un arhiereu; (p.gener.) a numi într-o funcție, a instala într-un post.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe