țărcui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țarc + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʦər.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
țărcui
Infinitiv a țărcui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
țărcuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să țărcuiască
Participiu țărcuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a adăposti, a închide vitele, oile într-un țarc.
  2. (v.tranz.) (p.gener.) a împrejmui, a îngrădi.


Traduceri

Anagrame

Referințe