țepușă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din țeapă + sufixul -ușă.

Pronunție

  • AFI: /ʦe'pu.ʃə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țepușă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țepușă țepușe
Articulat țepușa țepușele
Genitiv-Dativ țepușei țepușelor
Vocativ țepușă țepușelor
  1. par ascuțit, țeapă; (p.restr.) vârf ascuțit al unui par.
  2. așchiuță.
  3. ghimpe, spin.


Traduceri

Anagrame

Referințe