țintar

română

Etimologie

Din țintă + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /ʦin'tar/

Substantiv

Declinarea substantivului țintar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țintar	țintare
Articulat	țintarul	țintarele
Genitiv-Dativ	țintarului	țintarelor
Vocativ	țintarule	țintarelor

1. joc de societate la care se folosește un carton cu un desen special pe care jucătorii mișcă piese după anumite reguli; moară.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului țintar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țintar	țintari
Articulat	țintarul	țintarii
Genitiv-Dativ	țintarului	țintarilor
Vocativ	țintarule	țintarilor

1. (ornit.) inăriță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• intrat
• întărt
• nitrat

Referințe

• DEX '98 via DEX online