Sari la conținut

țuhăi

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʦu.hə'i/


Verb


Conjugarea verbului
țuhăi
Infinitiv a țuhăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
țuhăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să țuhăiască
Participiu țuhăit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a purta pe cineva încoace și încolo fără rost, a-l pune la munci grele; a hărțui, a plictisi, a sâcâi.


Traduceri

Anagrame

Referințe