Râmnicu Sărat
Aspect
Etimologie
Cea mai veche mențiune documentară despre Râmnicu Sărat descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși și moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungurești de căruță încărcată, apoi dau și celelalte vămi”.
Pronunție
- AFI: /'rɨm.ni.ku sə'rat/
Nume propriu
Declinarea substantivului Râmnicu Sărat | ||
' | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | Râmnicu Sărat | invariabil |
Articulat | Râmnicu Sărat | invariabil |
Genitiv-Dativ | Râmnicului Sărat | invariabil |
Vocativ | - | invariabil |
Cuvinte derivate
Traduceri
oraș
|
|