până

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : pana, pană, păna

română

Etimologie

Din latină paene-ad.

Pronunție

  • AFI: /'pɨ.nə/


Conjuncție

I. (introduce propoziții circumstanțiale de timp)

  1. stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă
    Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.
  2. urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate: mai înainte ca..., mai înainte de...
    Hai să mergem până nu ne prinde ploaia.
  3. atâta timp cât..., câtă vreme..., cât...

II.

  1. introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu
    A mers până unde nu ajunsese nimeni.


Traduceri


Prepoziție

(împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții)

  1. introduce un complement circumstanțial de timp
    Până mâine dimineață să termini lucrarea.
    1. în prepoziții compuse:
      Până la...
      Până în...
    2. corelativ:
      Din zori și până-n seară.
  2. introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe
    Merg pe jos până acasă.
  3. introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse
    S-a înduioșat până la lacrimi.

Locuțiuni

  1. (loc.adv.) Până la urmă = în cele din urmă
  2. (loc.adv.) Până una-alta = pentru moment, deocamdată
  3. (loc.adv.) De colo până colo = din loc în loc, în multe locuri
  4. (loc.adv.) De sus până jos sau de jos până sus = în întregime, tot
  5. (loc.adv.) Până acolo = în asemenea măsură, în asemenea grad
  6. (loc.adv.) Până și = chiar și


Traduceri

Referințe