Uranus
Aspect
Vezi și : Uranüs |
Variante
Etimologie
Din latină Uranus, care provine din greacă antică Οὐρανός (Ouranós) < οὐρανός (ouranós, „cer, rai”).
Pronunție
- AFI: /u'ra.nus/
Nume propriu
Declinarea substantivului Uranus | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | Uranus | invariabil |
Articulat | Uranus | invariabil |
Genitiv-Dativ | lui Uranus | invariabil |
Vocativ | - | invariabil |
- (mitol.; în mitologia grecească) zeul cerurilor, primul fiu al Gaiei (pământul) și a devenit soțul ei.
- (astron.) a șaptea planetă de la Soare și a treia că mărime (după diametru).
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
- uranat
- Urania
- uranic
- uranidă, uranide
- uranifer
- uranină
- uraninit
- uranisc
- uranism
- uranist
- uraniu
- urano-, urani-
Vezi și
sateliți naturali
Traduceri
zeu
|
|
planetă
|
|
Referințe
Etimologie
Din latină Uranus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Nume propriu
Uranus m.
- (astron.) Uranus
Referințe
(Deutsch)
Etimologie
Din latină Uranus < greacă antică Οὐρανός (Ouranós), din οὐρανός (ouranós, „cer, firmament, rai”).
Pronunție
- AFI: /ˈuːʀanʊs/
Nume propriu
Declinarea substantivului der Uranus | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | der Uranus | invariabil |
Acuzativ | den Uranus | invariabil |
Dativ | dem Uranus | invariabil |
Genitiv | des Uranus | invariabil |