Sari la conținut

abat

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din abate.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru abate.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru abate.
  3. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru abate.





(shqip)

Etimologie

Din italiană abate, care provine din latină abbās, abbātem („abate”) < greacă antică ἀββᾶ (abbâ), din aramaică אבא/ܐܒܐ (abbā, „tată”).

Pronunție


Substantiv

abat m., abatë pl.

  1. (bis.) abate

Referințe





(armãneashti)

Variante

Etimologie

Din latină populară *abbatō, *abbatuō < latină battuō („a bate”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

abat

  1. a se îndepărta, a se distanța de
  2. a se abate, a devia

Cuvinte apropiate

Referințe





(català)

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină abbās, abbātem („abate”) < greacă antică ἀββᾶ (abbâ), din aramaică אבא/ܐܒܐ (abbā, „tată”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /aˈbat/
  • (central, oriental) AFI: /əˈbat/


Substantiv

abat m., abats pl.

  1. (bis.) abate
  2. (bis.) pastor
  3. (alim.) fel de cârnat

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

Etimologie

Din abatre.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru abatre.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru abatre.

Referințe





(français)

Etimologie

Din verbul abattre.

Pronunție


Substantiv

abat m., abats pl.

  1. (spec.) măcelărie
  2. (alim.) măruntaie
  3. (met.) aversă

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din abattre.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru abattre.

Referințe





(occitan)

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină abbās, abbātem („abate”) < greacă antică ἀββᾶ (abbâ), din aramaică אבא/ܐܒܐ (abbā, „tată”).

Pronunție


Substantiv

abat m., abats pl.

  1. (bis.) abate

Cuvinte apropiate

Referințe