accentuare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) accentua.

Pronunție

  • AFI: /ak.ʧen.tu'a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
accentuare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ accentuare accentuări
Articulat accentuarea accentuările
Genitiv-Dativ accentuării accentuărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a (se) accentua.
    O accentuare corectă a cuvintelor.
    Accentuarea unor caracteristici ale lucrării.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină accentuare.

Pronunție

  • AFI: /atʧentw'are/


Verb

  1. a accentua, a pune accentul pe
  2. a evidenția, a marca, a sublinia

Sinonime

Cuvinte derivate