afront

română

Etimologie

Din franceză affront.

Pronunție

• AFI: /aˈfront/

Substantiv

Declinarea substantivului afront
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afront	afronturi
Articulat	afrontul	afronturile
Genitiv-Dativ	afrontului	afronturilor
Vocativ	'	'

1. insultă, jignire, ofensă, adusă cuiva în public.

Sinonime

• jignire, ofensă

Cuvinte derivate

• afronta
• afrontare
• afrontat

Traduceri

Traduceri

afrikaans: belediging (Afrikaans) daneză: fornærmelse (dansk) engleză: affront (English) esperanto: ofendo (Esperanto) franceză: affront (français) m.

germană: Beleidigung (Deutsch) f., Kränkung (Deutsch) f., Affront (Deutsch) m. neerlandeză: affront (Nederlands) portugheză: insulto (português) spaniolă: afrenta (español) suedeză: förolämpning (svenska) c., förnärmelse (svenska) c.

Referințe

• DEX online