altoi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din maghiară oltvány.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
altoi
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ altoi altoiuri
Articulat altoiul altoiurile
Dativ-Genitiv altoiului altoiurilor
Vocativ altoiule altoiurilor
  1. ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire.
  2. plantă altoită.
  3. plantă cultivată pentru a servi la altoire.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din maghiară oltani.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
altoi
Infinitiv a altoi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
altoiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să altoiască
Participiu altoit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului.
  2. (v.tranz.) (fam.) a bate, a lovi, a plesni pe cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe