bellhop

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din bell („clopot”) + hop („săritură, salt”).

Pronunție

  • AFI: /ˈbɛlˌhɒp/


Substantiv

bellhop, pl. bellhops

  1. boy, băiat de serviciu
    The bellhop carried their luggage.

Sinonime

Vezi și

Referințe