blanc

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Blank.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
blanc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blanc blancuri
Articulat blancul blancurile
Dativ-Genitiv blancului blancurilor
Vocativ blancule blancurilor
  1. piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie.
  2. fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja.


Traduceri

Etimologie

Din franceză blanc.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
blanc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blanc blancuri
Articulat blancul blancurile
Dativ-Genitiv blancului blancurilor
Vocativ blancule blancurilor
  1. spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite.


Traduceri

Referințe