Sari la conținut

blanc

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Blank.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
blanc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blanc blancuri
Articulat blancul blancurile
Genitiv-Dativ blancului blancurilor
Vocativ blancule blancurilor
  1. piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie.
  2. fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja.


Traduceri

Etimologie

Din franceză blanc.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
blanc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blanc blancuri
Articulat blancul blancurile
Genitiv-Dativ blancului blancurilor
Vocativ blancule blancurilor
  1. spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite.


Traduceri

Referințe