breaslă

română

Etimologie

Din slavă (veche) bratĩstvo („frăție, corporație”).

Pronunție

• AFI: /ˈbre̯as.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului breaslă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	breaslă	bresle
Articulat	breasla	breslele
Genitiv-Dativ	breslei	breslelor
Vocativ	breaslă	breslelor

1. (în societatea medievală) asociație de meșteșugari de aceeași branșă, creată pentru apărarea intereselor comune; organizație închisă a meșterilor.
2. nume dat organizațiilor profesionale formate din muncitori și patroni; corporație.
3. meserie; (p.ext.) profesiune.
4. (înv.) trupă de soldați recrutată din breslași și din diferite categorii ale burgheziei.

Cuvinte derivate

• breslaș

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online